𝐂𝐢𝐧𝐞 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐚𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭𝐚̆ 𝐮𝐫𝐚̆? 𝐂𝐢𝐧𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐢𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐞𝐚? 𝐒̦𝐢 𝐜𝐢𝐧𝐞 𝐧𝐞 𝐚𝐩𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐚𝐭𝐮𝐧𝐜𝐢 𝐜𝐚̂𝐧𝐝 𝐜𝐮𝐯𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐬𝐞 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚̆ 𝐢𝐧 𝐩𝐮𝐦𝐧𝐢?

După ce am lăsat să treacă noaptea, simțim nevoia să ne punem câteva întrebări.

Când a devenit protestul împotriva puterii un protest împotriva oamenilor care merg la muncă?

Când au devenit „corporatist”, „hipster”, „livrator”, „om pe trotinetă” sau pur și simplu „cel care nu protestează cu mine” motive pentru a insulta, amenința sau agresa?

Când a devenit acceptabil ca un grup de oameni să decidă cine circulă pe un bulevard, cine trece printr-o intersecție și cine merită huiduit pentru că pare „diferit”?

Și, mai ales: 𝐮𝐧𝐝𝐞 𝐚𝐮 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐜𝐞𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐯𝐞𝐚𝐮 𝐨𝐛𝐥𝐢𝐠𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐬𝐚̆ 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐞𝐣𝐞𝐳𝐞 𝐨𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢𝐢?

Relatările apărute după protestul de ieri din zona Piața Victoriei – Titulescu sunt tulburătoare. Vorbesc despre injurii adresate trecătorilor, mașini lovite, oameni intimidați și chiar despre agresarea unui tânăr aflat pe trotinetă. Sunt mărturii care trebuie verificate de autorități, iar eventualele fapte de violență trebuie investigate.

Dreptul la protest este fundamental într-o democrație. Inclusiv dreptul de a protesta vehement împotriva Guvernului, a partidelor sau a unor decizii politice.

Dar dreptul la protest nu include dreptul de a teroriza trecătorii.

𝐅𝐮𝐫𝐢𝐚 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐚̆ 𝐧𝐮 𝐣𝐮𝐬𝐭𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚̆ 𝐮𝐫𝐚 𝐟𝐚𝐭̦𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐚̆𝐥𝐚𝐥𝐭.

𝐍𝐞𝐦𝐮𝐥𝐭̦𝐮𝐦𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐧𝐮 𝐣𝐮𝐬𝐭𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚̆ 𝐯𝐢𝐨𝐥𝐞𝐧𝐭̦𝐚.

𝐋𝐢𝐛𝐞𝐫𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐭𝐚 𝐧𝐮 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐞 𝐜𝐮 𝐟𝐫𝐢𝐜𝐚 𝐜𝐞𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚̂𝐧𝐠𝐚̆ 𝐭𝐢𝐧𝐞.

Și mai este ceva ce nu vrem să ignorăm.

O societate în care oamenii sunt împărțiți tot mai des în „noi” și „ei”, în „patrioți” și „trădători”, în cei „adevărați” și cei care trebuie pedepsiți pentru că sunt diferiți, este o societate în care violența devine mult mai ușor posibilă.

De aceea întrebarea de după ziua trecută nu este doar cine a protestat?

Este și:

𝐂𝐢𝐧𝐞 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐚𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭𝐚̆ 𝐮𝐫𝐚̆? 𝐂𝐢𝐧𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐢𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐞𝐚? 𝐒̦𝐢 𝐜𝐢𝐧𝐞 𝐧𝐞 𝐚𝐩𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐚𝐭𝐮𝐧𝐜𝐢 𝐜𝐚̂𝐧𝐝 𝐜𝐮𝐯𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐬𝐞 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚̆ 𝐢𝐧 𝐩𝐮𝐦𝐧𝐢?